Obiective Turistice Bu╚Öteni. Dincolo de a fi un mod de a te relaxa ├«mpreun─â cu cei dragi ╚Öi de a-╚Ťi rec─âp─âta energia pozitiv─â. O vacan╚Ť─â este o aventur─â plin─â de emo╚Ťii, de care ar trebui s─â-╚Ťi aduci aminte cu placere peste ani.

Si nu e vorba doar de a vizita obiective turistice unice ├«n Rom├ónia. A cunoa╚Öte oameni cu pov╚Öti impresionante, de a descoperi cultura locala ╚Öi de a te pierde ├«n frumuse╚Ťea peisajelor naturale. 

Pornind cu acest g├ónd ├«n minte, te invit─âm, ├«ntr-o c─âl─âtorie fascinant─â, cele mai interesante regiuni turistice din Romania: Bu╚Öteni. Descopera cele mai bune locuri de vizitat in Jude╚Ťul Prahova. Top obiective turistice, jude╚Ťul Prahova, recomandate de localnici.

Obiective Turistice Bușteni

1. Pârtia Kalinderu

Obiective Turistice Bușteni
Obiective Turistice Bușteni

Daca esti la Busteni, te asteptam la FUN PARK-ul KALINDERU. Activitatea sportiva si recreativa in aer liber te va umple de energie si iti va da un plus de buna dispozitie un mod foarte placut de a-ti petrece timpul liber cu familia si cu prietenii. 

La barul cu acoperis retractabil, sau la terasele noastre, vei gasi cele mai bune racoritoare. Limonade fresh, smoothie-uri delicioase, cocktail-uri si bere rece. Hamburgerii si gustarile iti vor da energie ca tu sa te poti distra o zi intreaga.

Fun Park-ul Kalinderu, are o zon─â de agrement de 15000 mp ┼či dispune de instala┼úie de iluminat (nocturn─â).

  • Sanie toboggan tip Wiegand ÔÇô lungime 500 ml, 36 s─ânii cu dou─â locuri, diferen┼ú─â de nivel 50 m
  • Baby lift ÔÇô p├órtie ├«ncep─âtori ÔÇô lungime 180 m, capacitate transport 600 pers/or─â
  • Band─â transportoare pentru tubbing ÔÇô lungime 102 m, capacitate transport 500pers/or─â
  • Tubbing cu Colace cu suprafa┼ú─â artificial─â (var─â ÔÇô iarn─â) ÔÇô lungime 120 m, 30 colace
  • Karusel ÔÇô cu Colace (iarn─â ÔÇô var─â) ÔÇô capacitate 100 pers/ or─â.
  • Tiroliana

2. Cascada Url─âtoarea

Cascada Url─âtoarea – Traseul din Bu╚Öteni spre cascada Url─âtoarea (1055 m) este marcat cu punct ro╚Öu ╚Öi se poate parcurge ├«n aproximativ o or─â.

Traseul din Bu╚Öteni spre Cascada Url─âtoarea este marcat cu punct ro╚Öu ╚Öi se poate parcurge ├«n aproximativ o or─â. Este un traseu u╚Öor, se urc─â pe curbe de nivel, pe o potec─â destul de lat─â.

Cascada Url─âtoarea este localizat─â la 1055 metri altitudine pe versantul estic al Mun╚Ťilor Bucegi, la poalele Mun╚Ťilor Jepi. Apele cascadei sunt rezultatul confluen╚Ťei a dou─â v─âi: Comorilor ╚Öi Url─âtoarea Mic─â. ├Än─âl╚Ťimea cascadei este de 15 metri.

3. Pe╚Ötera Ialomi╚Ťei

Pe╚Ötera Ialomi╚Ťei, ╚Ötiut─â ╚Öi drept Pe╚Ötera Schitul Ialomi╚ŤeiPe╚Ötera Schitului, sau Pe╚Ötera Ialomicioarei, este o pe╚Öter─â din Mun╚Ťii Bucegi, una din cele mai cunoscute din Rom├ónia.

Se afl─â pe versantul drept al Cheilor Ialomi╚Ťei, ├«n localitatea Moroeni, jude╚Ťul D├ómbovi╚Ťa, pe Muntele B─âtr├óna, la circa 10 km de izvoarele r├óului Ialomi╚Ťa, la o altitudine de 1.530 m. Este amplasat─â la circa 100 m ├«n aval de morena frontal─â a Ialomi╚Ťei, la altitudinea absolut─â de 1.660 m.

Se desf─â╚Öoar─â pe un singur nivel pe o lungime de aproximativ 480 m, din care 400 m sunt accesibili turi╚Ötilor, p├ón─â ├«n punctul numit ÔÇ×la AltarÔÇŁ urm├ónd ├«n amonte o por╚Ťiune de ├«nc─â 80 m, cu galerii ╚Öi s─âli. Diferen╚Ť─â de nivel este de 60 m. Este str─âb─âtut─â de un p├ór├óu. Pe╚Ötera are o desf─â╚Öurare mixt─â, prezent├ónd at├ót galerii c├ót ╚Öi s─âli.

Gura pe╚Öterii, ├«n form─â de semielips─â, se deschide pe o teras─â orizontal─â, ce se g─âse╚Öte la 18 m deasupra fundului v─âii. Chiar la intrarea ├«n Pe╚Öter─â se afl─â M─ân─âstirea Ialomi╚Ťei, ridicat─â ├«n secolul al XVI-lea, ctitorit─â de voievodul ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti, Mihnea cel R─âu. M─ân─âstirea a ars de mai multe ori p├ón─â acum.

Prima sal─â a pe╚Öterii poart─â numele de Mihnea Vod─â, av├ónd urm─âtoarele dimensiuni: lungimea de 115 m, l─â╚Ťimea de 15 m ╚Öi ├«n─âl╚Ťimea de 10-25 m. ├Änainte de 1924, prin aceast─â grot─â curgea R├óul Pe╚Öterii. Ast─âzi, p├ór├óul intr─â ├«n subteran ├«nainte de a ajunge la grot─â ╚Öi se vars─â mult mai jos, ├«n Ialomi╚Ťa. Urmeaz─â galeria numit─â Pasaj cu lungimea de 20 m ╚Öi l─â╚Ťimea ├«ntre 1-8 m, ├«n timp ce ├«n─âl╚Ťimea variaz─â ├«ntre 1,5-2 m. S─âlile Decebal(├«n form─â de dom, din care se deschid mai multe galerii) ╚Öi Sf. Maria sunt legate ├«ntre ele, ╚Öi au dimensiuni modeste: lungime ├«ntre 10-30 m ╚Öi ├«n─âl╚Ťime ├«ntre 2-10 m. La Grota Sf. Maria se ajunge trec├ónd peste un prag din bolovani mari ╚Öi umezi. Denumirea s─âlii vine de la asem─ânarea unei stalagmite cu statuia Fecioarei Maria. Cea mai mare cavitate din aceast─â pe╚Öter─â o reprezint─â Sala Ur╚Öilor. Aceasta este lipsit─â de ap─â ╚Öi are un sol bolov─ânos. La descoperirea ei au fost g─âsite numeroase oseminte ╚Öi chiar schelete ├«ntregi provenite de la ursul cavernelor, „Ursus Spelacus Blum”, printre care unele la suprafa╚Ť─â, ceea ce duce la presupunerea c─â, acum 10.000 de ani, aici au fost ultimele ascunz─âtori ale ur╚Öilor cavernelor.

3. Muzeul Memorial ÔÇťCezar PetrescuÔÇŁ

Obiective Turistice Bușteni
Obiective Turistice Bușteni

Casa Memorial─â ÔÇ×Cezar PetrescuÔÇŁ este un muzeu jude╚Ťean din Bu╚Öteni, amplasat ├«n Str. Tudor Vladimirescu nr. 1. Sec╚Ťie a Muzeului Jude╚Ťean de Istorie ╚Öi Arheologie Prahova, Muzeul memorial ÔÇťCezar Petrescu” din Bu╚Öteni s-a deschis la 17 decembrie 1967, ├«n casa ├«n care scriitorul s-a statornicit ├«n anul 1937. Interiorul casei, p─âstr├ónd ne╚Ötirbit vechiul stil: mobilier rustic, scoar╚Ťe vechi, ceramic─â rom├óneasc─â, statui ╚Öi tablouri, peste 10 000 de volume de carte, ziare ╚Öi reviste, dezv─âluie la Cezar Petrescu dou─â tr─âs─âturi majore: pre╚Ťuirea pentru arta popular─â ╚Öi marea-i pasiune pentru carte. La intrarea ├«n muzeu vizitatorul este ├«nt├ómpinat de semne ale prieteniei lui Cezar Petrescu cu arti╚Ötii plastici ai epocii: statuile celor trei martiri Horia, Clo╚Öca ╚Öi Cri╚Öan, d─âruite scriitorului de sculptorul Oscar Han, sau tablouri semnate Iser, Jiquidi ori Demian. Sufrageria ilustreaz─â prin obiectele expuse aici, dragostea scriitorului pentru arta popular─â ╚Öi bunul gust: mobilier lucrat ├«n stil popular, ceramic─â din Transilvania, o icoan─â pe sticl─â. Dou─â tablouri semnate Bil╚Ťiu- D─âncu╚Ö completeaz─â acest interior. In biroul de primire, mobilierul a fost comandat special dup─â gustul scriitorului, covorul a fost realizat ├«n cel mai autentic stil oltenesc ╚Öi perdelele lucrate ornamental pe p├ónz─â topit─â. Biblioteca num─âr─â peste 1.700 volume, majoritatea ├«n limba francez─â. Etajul al II-lea al casei reprezint─â locul unde scriitorul se retr─âgea s─â lucreze. Camera de lucru (biroul de iarn─â) p─âstreaz─â masa de lucru a scriitorului, fotoliul ╚Öi uneltele zilnice de scris, scrumiera (a fost un fum─âtor pasionat), ibricul ╚Öi serviciul de cafea. Biroul de var─â era reprezentat de veranda, unde pe masa de lucru a r─âmas un ultim articol, iar al─âturi, pe o m─âsu╚Ť─â rotund─â, vegheaz─â ╚Öi ast─âzi serviciul de cafea, al─âturi de ╚Ťig─âri ╚Öi medicamente. Cu excep╚Ťia dormitorului, ├«n toate ├«nc─âperile de la acest nivel al casei, sunt biblioteci, ad─âpostind cele 10.000 volume, c├ót num─âr─â biblioteca scriitorului.

Cl─âdirea muzeului este declarat─â monument istoric, av├ónd codul PH-II-m-A-16385. Cl─âdirea a fost construit─â ├«n 1918 de familia avoca╚Ťilor Elena ╚Öi Dionisie Hobilescu, care a locuit-o temporar, p├ón─â ├«n 1937, c├ónd a fost cump─ârat─â de Cezar Petrescu, care a locuit aici cu familia ├«n perioada 1937 – 1961.

4. Crucea de pe Caraiman

Obiective Turistice Bușteni
Obiective Turistice Bușteni

Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman, denumit─â oficial Crucea comemorativ─â a eroilor rom├óni din Primul R─âzboi Mondial, este un monument istoric situat ├«n Mun╚Ťii Bucegi, pe teritoriul jude╚Ťului Prahova. Acesta este de forma unei cruci latine, av├ónd o ├«n─âl╚Ťime de 39,3 metri ╚Öi a fost construit ├«ntre anii 1924-1928 ├«n apropiere de V├órful Caraiman, la altitudinea de 2291 m, pentru a cinsti memoria celor 30.000 de militari rom├óni c─âzu╚Ťi ├«n luptele de pe Valea Prahovei, ├«n Primul R─âzboi Mondial. Alte denumiri sub care este ├«nt├ólnit monumentul sunt: Crucea Eroilor NeamuluiMonumentul Eroilor de pe Caraiman sau popular, Crucea de pe Caraiman. Ca urmare a demersurilor pe care Alexandru Dan Bartoc le-a f─âcut ├«n anul 2013, acest monument a fost desemnat de c─âtre Guinness World Records ca fiind cea mai ├«nalt─â cruce din lume amplasat─â pe un v├órf montan.

Conform unei legende, monumentul de pe Caraiman a fost realizat datorit─â unui vis pe care l-ar fi avut Regina Maria, ├«n care a v─âzut Mun╚Ťii Bucegi ÔÇ×stropi╚Ťi cu s├óngele eroilorÔÇŁ. ├Än urma acestui vis, ar fi decis edificarea monumentului de pe Caraiman. Legenda a circulat ╚Öi ├«n perioada comunist─â ╚Öi mai apoi, f─âr─â ca cineva s─â aduc─â vreo dovad─â ├«n acest sens. Efectul acestei legende a dus la atribuirea meritelor de ini╚Ťiere ╚Öi construire Reginei Maria. ├Än urma cercet─ârilor pe care Paul Adrian Cristescu le-a f─âcut, a reie╚Öit dintr-un articol ap─ârut ├«n Ziarul ÔÇ×TricolorulÔÇŁ – Bu╚Öteni, nr. 21 din 1 ianuarie 1922, c─â ini╚Ťiativa a apar╚Ťinut comunit─â╚Ťii locale din Bu╚Öteni. S-a constatat deasemenea, inexisten╚Ťa vreunui document autentic care s─â releve leg─âtura dintre acest monument ╚Öi membrii Casei Regale, Ferdinand I sau Regina Maria. Din mul╚Ťimea monumentelor care s-au ridicat ├«n Rom├ónia pentru comemorarea osta╚Öilor rom├óni din Primul R─âzboi Mondial, monumentul de pe Caraiman este singurul despre care nu exist─â informa╚Ťii detaliate ├«n presa acelor timpuri. Nu s-a putut proba p├ón─â ├«n anul 2018, nici m─âcar presupusa zi a sfin╚Ťirii Crucii Eroilor, 14 septembrie 1928. Nu exist─â nici imagini ╚Öi nici ╚Ötiri de pres─â ├«n acest sens. Regina Maria nu a consemnat nimic ├«n ├«nsemn─ârile ei despre monumentul de pe Caraiman. Ea a f─âcut doar men╚Ťiuni despre participarea la dezvelirea altor monumente, a╚Öa cum a fost ╚Öi Ultima grenad─â de la Bu╚Öteni din data de 9 septembrie 1928.

Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman a fost realizat─â ├«n perioada 1924 – 1928. ├Än pu╚Ťinele informa╚Ťii documentare r─âmase despre acest monument, se afirm─â faptul c─â structura metalic─â ar fi fost construit─â din elementele metalice provenite din demontarea podurilor distruse ├«n Primul R─âzboi Mondial. Din cercet─ârile ├«ntreprinse, a reie╚Öit cu claritate c─â traversele structurii metalice nu provin din elemente metalice contorsionate. ├Än urma unei analize aprofundate a rela╚Ťiei dintre constructorul monumentului, Direc╚Ťia de Poduri a C.F.R., ╚Öi Societatea Anonim─â Uzinele de Fier ╚Öi Domeniile din Re╚Öi╚Ťa (U.D.R.) s-a constatat c─â ├«n primul deceniu de dup─â terminarea marii conflagra╚Ťii mondiale, a existat un interes important ├«n reciclarea materialelor feroase rezultate ca urmare a distrugerilor de r─âzboi. Cum Uzinele Re╚Öi╚Ťa erau singurele ├«n m─âsur─â s─â asigure procesarea fierului vechi, procesare care a avut la baz─â conven╚Ťii ├«ncheiate cu Direc╚Ťia de Poduri C.F.R, rezult─â c─â structura metalic─â a monumentului a fost realizat─â din fier reciclat, fapt care a redus ├«n mod considerabil cheltuielile de edificare.

Autorul proiectului a fost arhitectul Ludovic Dolinschi, personalitate artistic─â cvasinecunoscut─â. Coordonarea ╚Öi administrarea activit─â╚Ťii a fost f─âcut─â de ╚Öeful Direc╚Ťiei de Poduri, inginerul Victor Emanuel Bruckner, inginerii Teofil Revici ╚Öi Alfred Pilder, cei care au f─âcut proiectul de rezisten╚Ť─â, inginerii Nicolae Cioc├órlan ╚Öi Rudolf Kutatsch, inspectorul Iconomu, dirigintele de ╚Öantier Nicu St─ânescu ╚Öi V. Bumbulescu. Echipa care a construit efectiv monumentul, a fost compus─â din muncitorii ceferi╚Öti de la Direc╚Ťia de Poduri, de la sec╚Ťiile mecanice de repara╚Ťii ╚Öi ├«ntre╚Ťinere L1 ╚Öi L5 ce f─âceau parte din Regiunea I – sec╚Ťia VII cu re╚Öedin╚Ťa la Sinaia. Acestea f─âceau parte din departamentul Lc, centralizarea sta╚Ťiilor, bascule, poduri, ╚Öi tehnica telegrafului, care ╚Öi ele compuneau serviciul L, lucr─âri ╚Öi ├«ntre╚Ťinere din C.F.R. La to╚Ťi ace╚Ötia li s-au al─âturat echipe de voluntari adu╚Öi de Societatea ÔÇ×Cultul EroilorÔÇŁ ╚Öi mul╚Ťi al╚Ťii care au venit din localit─â╚Ťile ├«nvecinate.

5. Castelul Cantacuzino

Obiective Turistice Bușteni
Obiective Turistice Bușteni

Castelul Cantacuzino din Bu╚Öteni este situat ├«n cartierul Zamora, pe strada cu acela╚Öi nume. Edificiul are o mare valoare arhitectonic─â, istoric─â, documentar─â ╚Öi artistic─â.

Cl─âdirea castelului, ale c─ârei lucr─âri de construc╚Ťie au fost finalizate ├«n 1911, a fost realizat─â dup─â planurile arhitectului Grigore Cerchez, figur─â marcant─â a curentului neorom├ónesc, la cererea prin╚Ťului Gheorghe Grigore Cantacuzino (supranumit „Nababul”). Edificiul a fost ridicat pe locul unei vechi cabane de v├ón─âtoare pe care familia prin╚Ťului o folosea ca loc de popas ├«n peregrin─ârile spre Bra╚Öov. Lucr─ârile de construc╚Ťie au durat cinci ani, iar mobilarea a durat ├«nc─â un an ╚Öi jum─âtate. La inaugurarea din 1911, castelul impresiona prin dot─ârile sale moderne ├«n raport cu acele timpuri, beneficiind de electricitate, sistem de canalizare ╚Öi ap─â potabil─â, c├ót ╚Öi prin frumuse╚Ťea stilului. P├ón─â ├«n 1930, castelul a deservit ca re╚Öedin╚Ť─â de var─â a familiei prin╚Ťului Grigore Cantacuzino. Cl─âdirea a apar╚Ťinut familiei Cantacuzino p├ón─â la na╚Ťionalizarea din 1948, devenind apoi un sanatoriu al Ministerului de Interne. Ea ad─âposte╚Öte ast─âzi un muzeu.

Castelul Cantacuzino este, uneori, supranumit Castelul ÔÇťZamoraÔÇŁ datorit─â a╚Öez─ârii sale. Cu toate acestea, se spune c─â numele de Zamora ar proveni de la o c─â╚Ťelu╚Ö─â ce apar╚Ťinea membrilor familiei Cantacuzino ╚Öi pe care o foloseau la v├ón─âtoare. Ace╚Ötia ├«i strigau ÔÇťZaÔÇÖ Mura!ÔÇŁ c├ónd trebuia s─â aduc─â prada.

6. Centrul Cultural ÔÇťAurel StroeÔÇŁ

In activitatea noastra am plecat de la ideea, potrivit careia, Centrul Cultural este al cetatenilor localitatii in care functioneaza. Noi doar o administram. De aceea ea trebuie sa ofere cetatenilor posibilitatea pentru ca sa se manifeste cultural, atat in calitate de creatori de valori culturale, cat si in calitate de consumatori de fapte de cultura. In aceeasi masura casa de cultura trebuie sa reprezinte un factor activ in viata localitatii mentinand permanent vie memoria trecutului cultural al localitatii dar si a istoriei culturale nationale si mondiale.

Plecand de la dezideratele exprimate mai sus ne-am propus urmatoarele trei directii de activitate:

  • Crearea conditiilor pentru ca locuitorii Busteniului si ai localitatilor limitrofe sa se poata exprima cultural in cadrul Centrului Cultural in mod liber si fara discriminare; la Centrul Cultural se desfasoara urmatoarele activitati curente:
  • Un curs de pian
  • Un curs de chitara
  • O trupa de muzica pop-rock
  • Un cerc de arta grafica si pictura
  • Un grup coral ┬ź Sostenuto ┬╗
    Permanent suntem deschisi in ce priveste organizarea si a altor activitati in functie de solicitari.
  • Organizarea si intermedierea de activitati culturale de calitate menite sa satisfaca cerintele de consum ale cetatenilor orasului dar care sa contribuie si la educatia lor estetica, morala, civica, stiintifica etc. In aceste demersuri am cautat sa promovam valori autentice si sa ne delimitam de nonvaloare si de subcultura. Au fost aduse lunar unul, doua sau chiar cate trei spectacole de diverse genuri si pentru diverse categorii de public: piese de teatru pentru adulti si copii, spectacole de revista, spectacole de muzica, s-au organizat expozitii de pictura, sculptura, numismatica, medalistica, maximafilie, au fost gazduite diverse festivaluri, au fost realizate productii teatrale cu actori de prima marime, au fost organizate si gazduite diverse simpozioane, au avut loc numeroase lansari de carte;
  • Marcarea, prin activitati organizate fie de noi, fie in colaborare cu alte institutii (Primarie, scoli, Casa Romano-Franceza, Casa Cezar Petrescu) a unor evenimente sau momente reprezentative pentru viata localitatii, a tarii sau la nivel international; Pe aceasta linie am sarbatorit prin actiuni specifice o serie de zile de importanta istorica (Ziua nationala, Ziua Unirii Principatelor, ziua de 8 Martie, Ziua Eroilor, ziua de 9 mai, ziua Francofoniei) sau zile de importanta culturala (aniversari sau comemorari Eminescu, Nihita Stanescu, Nicolae Iorga, Ion Luca Carageale, Aurel Stroe).

7. Statuia lui Nicolae B─âlcescu (sculptor Ion Lucian Murnu)

8. Monumentul Ultima Grenad─â (din 1928, sculptor Ion G. Dimitriu-B├órlad)

Este situat ├«ntre Sta╚Ťia CFR ╚Öi Biserica Domneasc─â. Este dedicat caporalului Vasile Mu╚Öat, c─âzut la datorie ├«n Primul Razboi Mondial

9. Vârful Babele

Obiective Turistice Bușteni
Obiective Turistice Bușteni

Babele sunt forma╚Ťiuni st├óncoase situate ├«n apropiere de v├órful Baba Mare (2292 m), situat ├«n masivul Bucegi din Carpa╚Ťii Meridionali. Important obiectiv turistic, Cabana Babele este situat─â sub v├órful cu acela╚Öi nume ╚Öi este punctul de plecare central ├«n drume╚Ťiile din mun╚Ťii Bucegi. Babele sunt ÔÇ×martori de eroziuneÔÇŁ, formate prin erodarea eolian─â diferen╚Ťiat─â a diferitelor strate geologice ├«n care sunt sculptate (conglomerate cretacice) ╚Öi se g─âsesc ├«n imediata vecin─âtate a cabanei cu acela╚Öi nume.

Accesul este posibil cu telecabina Bu╚Öteni-Babele din Bu╚Öteni sau cu piciorul de la Bu╚Öteni pe Valea Jepilor sau pe creasta Bucegilor de la cabana Piatra Ars─â. Din Bu╚Öteni porne╚Öte poteca marcat─â cu triunghi albastru pe v─âile Url─âtoarea Mic─â ╚Öi Url─âtoarea Mare p├ón─â ├«n apropiere de cantonul Jepi. ├Än continuare, urmeaz─â o potec─â de leg─âtur─â marcat─â cu triunghi ro╚Öu p├ón─â sub V├órful Cioc├órlia (2025 m), unde ├«nt├ólne╚Öte drumul marcat cu band─â galben─â ce urmeaz─â linia telefonic─â p├ón─â la cabana Babele. Durata traseului este de aproximativ 5 ore. Traseul Bu╚ÖteniÔÇôcantonul Jepi este recomandat de parcurs doar vara.

Ciupercile de piatr─â numite ÔÇ×BabeleÔÇŁ ÔÇö monumente ale naturii ÔÇö aflate chiar ├«n fa╚Ťa cabanei, precum ╚Öi Sfinxul din imediata apropiere, constituie atrac╚Ťii importante, explic├ónd afluen╚Ťa turi╚Ötilor la cabana Babele. P─âstr├ónd leg─âtura cu Sfinxul, Babele au fost supranumite ÔÇ×Altarele ciclopice din CaraimanÔÇŁ, fiind ├«nchinate P─âm├óntului ╚Öi Cerului, Soarelui ╚Öi Lunii, ca ╚Öi lui Marte, zeu al r─âzboiului ╚Öi al agriculturii. Despre apari╚Ťia lor s-au format legende ╚Öi teorii. Unii cercet─âtori apreciaz─â c─â agen╚Ťii modelatori au fost apa ╚Öi v├óntul cu sprijinul ├«nghe╚Ťului ╚Öi dezghe╚Ťului. Se are ├«n vedere ╚Öi alternan╚Ťa rocilor, gresii ╚Öi calcare de pe platou. ├Äns─â nu poate fi negat─â interven╚Ťia uman─â la finisarea formelor mai mult sau mai pu╚Ťin regulate. P├ón─â acum, nici o dovad─â ╚Ötiin╚Ťific─â nu a putut explica pe de-a ├«ntregul acest fenomen ╚Öi, astfel, legendele ├«n jurul acestor st├ónci se dezvolt─â ├«n continuare.

10. Sfinxul din Bucegi

Obiective Turistice Bușteni
Obiective Turistice Bușteni

Sfinxul din Mun╚Ťii Bucegi este o forma╚Ťiune geologica alc─âtuita din conglomerate, rezultat─â ├«n urma dezagreg─ârii ╚Öi eroziunii diferen╚Ťiate, situat la 2206 m altitudine, ├«n jude╚Ťul D├ómbovi╚Ťa, pe teritoriul administrativ al comunei Moroeni. Originea numelui Sfinxului este datorat─â asem─ân─ârii sale cu un cap uman, mai exact cu Sfinxul Egiptean. Format dintr-un bloc mare de piatr─â ce a c─âp─âtat forma de ast─âzi ├«ntr-un timp foarte ├«ndelungat, Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi, m─âsoar─â 8 metri ├«n ├«n─âl╚Ťime ╚Öi 12 metri ├«n l─â╚Ťime.

Din punct de vedere istoric ╚Öi chiar mistic, Sfinxul este reprezentarea unei divinit─â╚Ťi supreme din timpuri pelasge. Aspectul s─âu omenesc este asociat cu o expresie de suveranitate ╚Öi putere, acest lucru fiind eviden╚Ťiat prin fa╚Ťa propor╚Ťionat─â, buze severe si b─ârbia voluntar─â. Pelasgii au fost anteriori grecilor, triburile lor au fost r─âsp├óndite mai ales ├«n zona M─ârii Egee.

Asem─ânarea sa cu un Sfinx (dac─â este privit din anumite unghiuri, marcate ├«n jurul s─âu), c├ót ╚Öi legendele ╚Öi istoria locului, au f─âcut ca aceast─â forma╚Ťiune geologic─â s─â devin─â o atrac╚Ťie turistic─â important─â.

├Än perioada 1966-1968, juristul peruan Daniel Ruzo, observase c─â Sfinxul seam─ân─â cu chipul principal dintr-un ansamblu sculptat ├«ntr-o st├ónc─â de pe podi╚Öul Marcahuasi, din Peru, numit ÔÇ×Monumentul OmeniriiÔÇŁ: ┬źSfinxul nu reprezint─â doar un singur chip, fiind ├«nconjurat de altele, dar din rase diferite, precum ╚Öi de capul unui c├óine, care are rol de str─âjer al unei comori aflat─â ├«ntr-o ÔÇ×pe╚Öter─â a tezauruluiÔÇŁ ├«n apropierea Omului┬╗.

Folclorul urban spune c─â acest loc a fost centru energetic folosit pe vremuri de extratere╚Ötri, multe legende circul├ónd prin p─âr╚Ťile locului ├«n acest sens. ├Än imediata apropiere a Sfinxului se afl─â o anume pe╚Öter─â ce ar str├ónge mistere energetice deosebite. Aceste mistere energetice sunt atrac╚Ťia multor oameni pasiona╚Ťi de acest subiect. Alte zvonuri spun c─â tot aici ar exista o min─â de uraniu, p─âr─âsit─â, ce nu mai este ├«n func╚Ťiune din al doilea r─âzboi mondial.

├Än mun╚Ťii Rom├óniei exist─â ╚Öi al╚Ťi megali╚Ťi care poart─â denumirea de sfinx, c─âp─âtat─â invariabil la o dat─â relativ recent─â: Sfinxul de la St─âni╚Öoara, Sfinxul de la Piatra Ars─â, Sfinxul Lainicilor, Sfinxul Bratocei, Sfinxul B─ân─â╚Ťean cunoscut ╚Öi sub denumirea de ÔÇ×Sfinxul de la Tople╚ŤÔÇŁ, Sfinxul de la Pietrele lui Solomon, Sfinxul din Mun╚Ťii Gut├óiului etc.

Din cele mai vechi timpuri, oamenii[cine?] au fost pur si simplu fascina╚Ťi de aceast─â minun─â╚Ťie a naturii. Ca drept dovadăÄ stăÄ măÄrturie cea mai veche fotografie ce are Sfinxul din Bucegi ca personaj principal. Aceasta dateaz─â din anul 1900, cand tehnica fotografic─â era abia la ├«nceputurile ei. Lu├ónd aceste lucruri ├«n calcul, putem foarte u╚Öor săÄ ne dăÄm seama c├ót de important─â a fost aceast─â forma╚Ťiune pentru vizitatori, dacăÄ ├«n acele condi╚Ťii ├«n care aparatele de fotografiat c├óntăÄreau extrem de mult, a existat cineva interesat s─â o fotografieze. AceastăÄ fotografie poartăÄ numele de Babele din Caraiman. Prima denumire oficialăÄ, ca ╚Öi Sfinxul din Bucegi, dateazăÄ din anul 1935 ├«ntr-un articol al publica╚Ťiei de profil a vremurilor respective ce purta numele de Buletin Alpin. Astfel, odat─â ce aceast─â denumire a fost dat─â, a fost doar un pas p├«n─â la a deveni oficial─â. A doua numire ├«n acest sens a megalitului a ap─ârut ├«n Revista ÔÇ×Rom├óniaÔÇŁ, infiin╚Ťat─â de profesorul Alexandru B─âd─âu╚Ť─â (1901-1983), prozator, memorialist ╚Öi eseist ╚Öi unul dintre ├«ntemeietorii Oficiului Na╚Ťional de Turism (├«n 1936), fiind deosebit de pasionat de acest subiect, a descris pentru prima oar─â acest megalit ╚Öi l-a denumit ÔÇ×Sfinxul rom├ónescÔÇŁ.

11. Abruptul Bucegilor

Abruptul prahovean Bucegi este o arie protejat─â de interes na╚Ťional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezerva╚Ťie natural─â de tip mixt), situat─â ├«n jude╚Ťul Prahova, pe teritoriul administrativ al ora╚Öelor Bu╚Öteni ╚Öi Sinaia.

Rezerva╚Ťia natural─â declarat─â arie protejat─â prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na╚Ťional – Sec╚Ťiunea a III-a – zone protejate), este inclus─â ├«n Parcul Natural Bucegi ╚Öi se ├«ntinde pe o suprafa╚Ť─â de 3.478 hectare. Aria protejat─â reprezint─â o zon─â natural─â cu un relief bine diversificat (st├ónc─ârii, creste, v─âi glaciare, lapiezuri, doline, circuri glaciare, abrupturi calcaroase, avene, goluri alpine, pe╚Öteri); p─âduri, poiene, paji╚Öti ╚Öi p─â╚Öuni. Acesta lan╚Ťului muntos al Carpa╚Ťilor Meridionali ╚Öi ├«n special al Mun╚Ťilor Bucegi.

Rezerva╚Ťia dispune de mai multe tipuri de habitate naturale de interes comunitar (p─âduride conifere, p─âduri dacice de fag, p─âduri ├«n amestec, paji╚Öti montane, paji╚Öti calcifile alpine ╚Öi subalpine, f├óne╚Ťe montane, tuf─âri╚Öuri alpine ╚Öi boreale, pe╚Öteri ├«n care accesul publicului este interzis, grohoti╚Öuri calcaroase ╚Öi de ╚Öisturi, grohoti╚Öuri silicioase, versan╚Ťi st├ónco╚Öi cu vegeta╚Ťie chasmofitic─â pe roci calcaroase, vegeta╚Ťie lemnoas─â de-a lungul cursurilor de ap─â) ce ad─âpostesc o gam─â divers─â de flor─â spontan─â ╚Öi faun─â s─âlbatic─â.

12. Biserica Domneasc─â ÔÇô Na╚Öterea Maicii Domnului

Construita in anul 1889 de catre Regele Carol I si Regina Elisabeta, construita din piatra de cariera, cu picturi de Gheorghe Tattarascu si ucenicii sai. Se afla in centrul orasului Busteni, vis-a-vis de Statia CFR.

13. M─ân─âstirea Caraiman ÔÇô ÔÇť├Än─âl╚Ťarea Sfintei CruciÔÇŁ

Ctitorita in anul 1998, din initiativa Parintelui Gherontie Puiu care, bolnav fiind internat in Sanatoriul Sinaia, a avut un vis in care Fecioara Maria ii spunea ca in locul unde va gasi un brad cu sase ramuri langa o apa curgatoare sa ridice o manastire.

14. M─ân─âstirea Ialomi╚Ťei

M─ân─âstirea Ialomi╚Ťei se afl─â la intrarea ├«n Pe╚Ötera Ialomi╚Ťei, din Mun╚Ťii Bucegi, ├«n localitatea Moroeni, jude╚Ťul D├ómbovi╚Ťa, pe Muntele B─âtr├óna, la circa 10 km de izvoarele r├óului Ialomi╚Ťa, la o altitudine de 1.530 m.

Prima m─ân─âstire a fost ridicat─â ├«n secolul al XVI-lea (1508-1509), ctitorit─â de voievodul ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti, Mihnea cel R─âu. Construc╚Ťia din lemn de la intrarea ├«n Pe╚Ötera Ialomi╚Ťei a ars ├«n 1818.

M─ân─âstirea a fost reconstruit─â ├«n 1819 de preotul Gheorghe Ion Baltag ╚Öi ieromonahul Gherontie din Petro╚Öi╚Ťa, cu mai multe chilii pentru c─âlug─âri.

Actualul schit, aflat la 300 m dep─ârtare de gura pe╚Öterii, a fost ridicat ├«n anul 1901, de mai mul╚Ťi ctitori, cu participarea ciobanilor din zon─â, biserica fiind sfin╚Ťit─â ├«n 1911 de stare╚Ťul Dionisie al m─ân─âstirii Sinaia.

Biserica a fost distrusă din nou de foc în 1961 și a fost restaurată prin grija Patriarhului Justinian.

Piatra de temelie a noului a╚Öez─âm├ónt a fost a╚Öezat─â de ├ÄPS Vasile Costin, Arhiepiscopul T├órgovi╚Ötei, ├«n 1993. ├Än 1994 s-a ├«nceput construc╚Ťia unei noi biserici tot la intrarea ├«n pe╚Öter─â. Ctitorul loca╚Öului este Fabrica de ciment Fieni. Sfin╚Ťirea a fost f─âcut─â de PF Teoctist la 29 iunie 1996 cu hramul „Sf. Apostoli Petru ╚Öi Pavel”. Arhondaricul ╚Öi st─âre╚Ťia au fost ├«n─âl╚Ťate ├«n ultimii ani.

15. Cazare Bușteni & Restaurant Bușteni

Pentru cei care iubesc lini╚Ötea, natura, aerul proasp─ât de munte, drume╚Ťiile ╚Öi sporturile de iarn─â, pentru cei care vor s─â evadeze din traficul ╚Öi aglomera╚Ťia din ora╚Öe, Suru reprezint─â o alegere reu╚Öit─â.

Te a╚Ötept─âm ├«n inima mun╚Ťilor, indiferent de anotimp, pentru a te bucura de un sejur de neuitat. Bucur─â-te din plin de confortul pe care ╚Ťi-l punem la dispozi╚Ťie, dar ╚Öi de priveli╚Ötea s─âlbatic─â, dar minunat─â a muntelui. Zona din Poiana ╚Üapului, Bu╚Öteni este absolut minunat─â.

Multe fe╚Ťe, personaje diferite ╚Öi totu╚Öi o singur─â familie. Este gustul ╚Öi pasiunea care ne une╚Öte, pentru c─â suntem convin╚Öi c─â adev─ârata pl─âcere contribuie semnificativ la calitatea vie╚Ťii noastre. ├Ämpreun─â aducem calitate acestui loc din Mun╚Ťii Bu╚Öteni. Pe farfurie, ├«n pahar sau cu z├ómbetul pe buze. Pentru rezervari, CLICK AICI.